Motivarea pe timp de mama.

Eu cind am ceva timp liber, fac mereu una si aceasi, nimic. Caut pe internet chestii care le-am vazut de o mie de ori, privesc seriale care le-am revazut de 4 ori, deschid cartea inceputa jumate de an urma sau foarte rar spal vesela de luni, azi fiind joi.

Sunt mama, si timp liber asta inseamna 30 minute cit copilul doarme. Dar mereu in aceasta jumate de ora, nu fac nimic productiv. Ma gindesc ca asta se numeste odihna la mine, dar undeva in adincul creierului se aude “e lene!!!!”.

Am pe instragram mai multe pagini de self motivation, pe naiba, ma face doar sa fiu jeloasa, ca nu am asa corp sau ca nu am citit cartea asta. Atat. Motivarea trebuie sa vina de undeva din adinc, cel putin eu asa cred. La mine cred ca motivarea e undeva foarte, foarte adanc, sau cel mai probabil nu e. Astfel, trebuie cautata in exterior. Exteriorul meu la moment fiind un copil de un si sotul, care ma iubeste asa cum sunt si asta ma enerveaza, uneori. Poate trebuia sa ma casatoresc cu un barbat bidla, care sa imi zica in fiecare seara “da si fa, nu ai de gind sa slaghesti?”, iata asta motivare!!! Sau, motiv de nervi si pofta de dulce ))

Poate asta si inseamna sa fii mama, totul pentru copil si cite ceva, foarte rar, nu cel mai bun, mai putin pentru tine?